Sat 20 Mar 2010
Consideratiuni despre Maria Sa Taranul Roman
Posted by romania inedit under AIURELI, EDUCATIE, INEDIT
[9] Comments
Dupa ce am facut niste studii de fezabilitate pentru cineva , cred ca este cazul sa public cateva consideratiuni despre Maria Sa Taranul Roman , consideratiuni pe care nu le-am produs eu , dar imi permit sa le citez pentru ca sunt si parerile mele .
1. Taranul roman nu are calcule de rentabilitate.
2. Ideea de igiena ii este cam straina taranului roman , iar de biosecuritate nu a auzit .
3. Taranul roman se lasa la mana samsarilor si nu face nimic altceva decat sa se planga , in loc sa se apuce sa-si distribuie singur produsele.
4. Taranului roman ii repugna ideea de asociere si cu rost si fara rost.
5. Taranul roman nu gandeste mai departe de ce fac maine , din diverse motive care nu scuza starea de fapt.
6. Din pacate taranul roman nu stie sa munceasca , adica asta inseamna ca nu scrisai ca e lenes .
7. Taranul roman crede ca nu trebuie sa vina nimeni sa-l invete pe el sa faca agricultura , iar daca vrea cineva sa-l invete nu este interesat sa invete .
8. Cand unui taran roman ii da cineva salariul minim pe economie se plange ca e putin si prefera sa stea acasa cu curul pe camasa si sa pasca vaca pe sant.
9. Taranul roman nu este nici pe departe acel pastrator al raduielilor.
10. Din nefericire taranul roman este betiv si violent , de regula cu cei mai slabi decat el – nevasta ,copii, animalele din curte .
Subiecte asemanatoare:
- Cocosul buclucas si taranul la oras Un oltean se duce la oras sa vanda un cos...
- Sapte judecatori din Pitesti vor sa dea in judecata statul roman Sapte judecatori din Pitesti vor sa dea in judecata statul...
- Oda inchinata porcului roman Oda inchinata porcului roman de pretutindeni Tweet...
- Cel mai mare roman Chiar daca eu sunt republican convins si nu am avut...
- Intrebari si raspunsuri despre sex Intrebare : Ce ma fac daca nu-mi incape pe organ?...
romania inedit on 
vgeorgicas on 
Asta-i partea a doua !
Primit de la ele, epitetul asta-i “titlu de noblete”! Motiv de mandrie nu de suferinta!
Pai tzatzele nu stiu sa faca altceva decat sa dea din clantza ! Din cauza tzatzelor au de suferit toate femeile , pentru ca daca o femeie gandeste este considerata de tzatze o curva !
Credeti? Adevarul este ca nu m-am uitat cu atentie, dar pot sa va confirm EU ca de vorbit – VORBESC! (Si au o personalitate-e-e…)
Nu trebuie sa consideram ca tzatzele sunt persoane .
Scuze! Intentionat introdusesem (raritate la mine) “diacriticele”, ca sa nu fie gresit inteles daca as fi scris in mod normal “tata”.
Erata: “tzatza”.
La fel isi bate si copiii, nu numai nevasta, dar asta NU este mentalitate exclusiv “peizana”, este frecventa si in mediile… (Hm!) “mai putin educate” de la oras.
Cel mai grav consider ca este faptul ca asta nu-i o mentalitate exclusiv “barbateasca” (cu sensul “masculina”).
In copilaria mare (poate in adolescenta) NU-MI VENISE SA CRED cand am surprins (“overheard”) (in vizita fiind la cineva care locuia la o curte comuna mai multor locuinte) o conversatie intre o… “?a??” (nu prea in varsta) si mama ei, venita in vizita, in care se plangea mamei (EVIDENT ca nu garantez exactitatea citatului, dar ideea e reprodusa intocmai) “Mama, cred ca nu ma mai iubeste, cred ca are pe alta: nu m-a mai batut de mult!” – la care maica-sa (PE UN TON NU REVOLTAT, CI INGRIJORAT) “Nu mai spune!?! DE CAND? Hai in’untru sa-mi povestesti tot!”
Pt ele bataia era o dovada de iubire…
Nu-i mai ieftin decat sa-i oferi flori sau s-o “scoti in oras”? (Nu stiu emoticonul pt “zambet amar”.)
Problema cu violenta taranului este ca i se pare ceva normal sa-si bata nevasta , pentru ca ” bataia e rupta din rai” si o bate pentru ca ” stie ea de ce ” .
1. Ba are, dar rudimentar: “Imi ajunge ca sa supravietuim – eu, familia si vietatile din batatura?”
2. Mentalitatea ii este ramasa in urma, pt el biosecuritatea este implicita, “ca doar creste de la Dumnezeu” (fie planta, fie animal).
3. E “TARAN” (conform titulaturii) deci limitat si (exagerat de) statornic, NU comerciant si NU adaptabil (si NU dispus la schimbare): nici macar sa se mute in alt loc nu vrea, chiar daca acolo e loc mai bun; aici nu discut de – spre ex – schimbarea anotimpurilor, sau alternanta “ani buni” – “ani rai” (sau “slabi”), indiferent daca din cauza secetei, a inundatiilor, a grindinei, a manei/daunatorilor (lacuste, gargarite, “Colorado”, etc).
…
5. Ba se gandeste, dar numai pe termen scurt sau cel mult mediu (pe termen lung el stie SIGUR ce va avea de facut – i-o spun EXACT datinile si traditiile de care era vorba). Taranul cugeta oarecum in termenii: “Trebuie musai sa facem…(cutare lucru) azi (sau saptamana viitoare), ca dupa aia ii sarbatoare (sau “post”, sau “avem nunta lu’…”), si dupa aia avem de facut… (cutare alt lucru)”.
…
7. Prea des a dat gres urmand sfaturi binevoitoare si rezultate in urma unor experiente personale satisfacatoare ale sfatuitorului, dar neadecvate conditiilor strict locale (pedoclimatice si/sau de asezare: spre miazanoapte sau spre miazazi, “jos” spre balta – sau spre deal – sau “sus” spre padure – sau spre munte -, etc)
8. TARANUL nu primeste salariu, ci eventual simbrie; pt el, munca salariata nu-i in folosul lui, ci al altuia, si – ca sa-l hotarasti sa munceasca pe salariu – trebuie SA SIMTA ca in acest fel o duce mai bine.
“Salariul minim”? Ha! Nu-i ajunge nici lui, cum nu-i ajunge nimanui, nici cat sa nu mai fie silit sa faca SI “munca de taran”, pe langa munca renunerata (asta numai pt supravietuire, nu pt a prospera!)
9. Ba TARANUL – ESTE pastrator al traditiilor, datinilor si randuielilor, doar ca majoritatea “agricultorilor de subzistenta” de azi NU mai sunt “tarani”, fiind influentati de urmarile proletcultismului (EXACT in acelasi fel in care – spre exemplu – eschimosii – sau laponii – nu mai sunt “eschimosi” – sau “laponi” – si nu mai sunt in stare sa supravietuiasca in familii autonome (si independente de schimburile cu exteriorul), doar pe seama priceperii lor de a-si asigura TOT ce le e strict necesar supravietuirii doar din natura, cum faceau inainte; si/sau in acelasi fel in care cred ca nu mai exista o mie (una mie) oameni pe tot globul terestru (din toata populatia de MULT peste sase miliarde a acestuia) in stare macar sa CONFECTIONEZE unelte si arme din piatra cioplita, nemaivorbind sa le si utilizeze, si inca exclusiv pe acestea; e pretul platit pt progres, fie el autodezvoltat sau “din import”. SA NE FEREASCA SFANTUL de “prabusirea” civilizatiei de care suntem dependenti!)
TARANUL de care vorbeam n-ar fi in stare nici macar sa repare o moara stramoseasca, construita de un taran-inventator (ci – in cel mai bun caz – cel mult un car, desi SI PT ASTA mai bine se duce la rotar sau la fierar), nemaivorbind sa foloseasca un vehicul motorizat, un telefon mobil sau un laptop.
10. Viciile si violenta sunt caracteristici care NU depind nici de locul de domiciliu (si/sau de cel natal, daca sunt diferite) (la oras sau “la tara”), nici de domeniul ocupatiei, nici de nivelul si profilul studiilor (desi o educatie superioara reduce procentul celor afectati: unii constientizeaza necesitatea autocontrolului si reusesc sa-l si realizeze). Exista betivi si/sau violenti si “la tara” si “la oras”, si “la casa”, si “la bloc”, si “la periferie”, “in mahala”, si “in centru”, si printre tarani, si printre politisti, si printre profesorii universitari, si printre inventatori, si printre muncitori…