Pentru ca azi suntem in a treia zi de Paste, cred ca putem scrie despre Lumina Sfânta de la Ierusalim, pentru ca sa stie toata lumea ca lumina sfanta este o inselatorie .
Scepticii pun la îndoiala validitatea Luminii Sfinte, facând observatia ca pelerinii rezista focului sfant pe aceeasi durata foarte scurta de timp care ar fi de asteptat pentru orice foc.
În anul 1238, Papa Grigore al IX-lea a denuntat Lumina Sfânta ca fiind o inselatorie .
Igor Dobrokhotov din Rusia, a analizat pe larg dovezile pentru presupusa minune pe situl sau, inclusiv sursele antice, impreuna cu fotografiile si filmarile contemporane. El a reprodus de asemenea si “îmbaierea în flacari”, descoperind contradictii în povestea “coloanei despicate de trasnet”.
Lui Igor Dobrokhotov i s-au mai adaugat si altii, inclusiv cercetatorul ortodox rus Nikolai Uspenski . Dr. Aleksandr Musin de la Sorbona si unii ortodocsi de rit vechi citeaza extrase din jurnalele Episcopului Porfirie (Uspenski) (1804-1885) , in care acesta arata ca preotimea din Ierusalim stia ca Lumina Sfânta e frauduloasa.
Porfirie era un arhimandrit ortodox rus si un om de stiinta trimis în misiune oficiala de cercetare bisericeasca la Ierusalim si în alte locuri (Egipt, Muntele Athos). În timpul sederii în Ierusalim a fondat misiunea ruseasca de acolo, iar mai târziu, dupa reîntoarcerea în Imperiul Rus, a fost facut episcop în dioceza Kievului.
Episcopul Porfirie si-a înregistrat impresiile în jurnalele lui, publicate ca Kniga bytija moego (Cartea fiintei mele) în 9 volume din 1894 pâna în 1901.
În primul volum al cartii, Kniga bytija moego, (anii 1841-1844, pagina 671) Porfirie scrie:
Un ierodiacon care a intrat în altarul Mormântului atunci când, dupa cum crede toata lumea, focul sfânt coboara, a vazut oripilat ca focul este aprins de la o simpla lampa de icoana care nu se stinge niciodata, si astfel focul sfânt nu este o minune. El însusi mi-a spus despre asta azi, dar nu mi-a spus cum este pastrata aprinsa aceasta flacara perpetua .
Porfirie relateaz? mai târziu o poveste spusa lui de catre un mitropolit din Ierusalim. Conform acesteia, când Pasa Ibrahim al Egiptului a fost acolo, a dorit sa verifice autenticitatea minunii, deci le-a spus slujitorilor patriarhului sa-l lase înauntru în altar în timpul ritualului.Daca minunea era autentica, el urma sa doneze o suma mare de bani, dar daca era o frauda urma sa confiste toti banii dati de pelerini si sa dezvaluie frauda în toate ziarele europene.
Delegatii – mitropolitul Misa?l al Petrei, mitropolitul Daniel al Nazaretului si Episcopul Dionisie al Filadelfiei – s-au întâlnit sa discute propunerea, iar episcopul Misael a declarat in fata lui Ibrahim ca aprinde focul de la o lampa de icoana care sta ascunsa în spatele icoanei de marmura a Învierii lui Hristos, înapoia patului mortuar.
Mitropolitul i-a spus lui Ibrahim ca numai de la Dumnezeu însusi asteapta ei încetarea minciunii lor pioase, si ca dupa putinta, ei vor calma oamenii care acum cred în minunea focului din Duminica Sfânta, dar nu pot nici macar sa înceapa aceasta revolutie în gândire, pentru ca ar fi dezbinati chiar lânga altarul Mormântului, si din moment ce Mormântul Domnului este un loc sacru, si focul aprins de la lampa ascunsa, este, la urma urmei, tot un foc sacru, de vreme ce vine dintr-un loc sacru.
Pasa Ibrahim a decis atunci sa nu insiste asupra chestiunii, dar din acel moment clerul Mormântului a încetat sa creada în coborârea miraculoasa a Luminii Sfinte.